Recomandări Poliţia de Frontieră Română

Înainte de plecarea în străinătate, contactaţi ambasada statului în care veţi efectua călătoria, precum şi  ambasadele ţărilor de tranzit pentru obţinerea de informaţii suplimentare referitoare la legislaţia locală. De asemenea, condiţiile speciale de călătorie în statele de destinaţie pot fi aflate de la reprezentanţele diplomatice româneşti din străinătate.

Pentru Turcia – Începând cu data de 01.01.2015, cetățenii români ce călătoresc în Turcia, trebuie să dețină pașapoarte a căror valabilitate să fie de minim 150 de zile de la terminarea călătoriei. Nu se acceptă intrarea în Turcia pe baza cărții de identitate! Depășirea acestei perioade chiar și cu 1 zi duce la refuzul îmbarcării călătorilor. De asemenea, pașaportul trebuie să cuprindă cel puțin o filă liberă pentru aplicarea ștampilelor de intrare, în caz contrar, autoritățile de frontieră vor refuza accesul pe teritoriul Turciei.

Pentru Egipt – cetăţenii români pot călători doar în baza unei vize obţinută de la reprezentanţa diplomatică a  statului egiptean. Viza turistică se poate obţine la aeroport, contravaloarea colantului de viză fiind achitată pe  loc. (În cazul în care se doreşte totuşi obţinerea vizei în prealabil, titularii trebuie să se asigure că nu deţin un  paşaport temporar – valabil 1 an). Titularii de paşapoarte dipomatice şi de serviciu au obligaţia să obţină vizele de intrare în prealabil, de la un  oficiu consular egiptean. Pentru aceste categorii de persoane vizele nu pot fi obţinute la aeroport.

Pentru Emiratele Arabe Unite – cetăţenii români pot călători doar în baza unei vize obţinută de la  reprezentanţa diplomatică a respectivului stat.

Pentru Thailanda – cetăţenii români pot călători doar în baza unei vize obţinută în prealabil de la  reprezentanţa diplomatică a respectivului stat sau de pe aeroport la sosirea în destinaţie (deţinătorii de  paşaport temporar nu pot aplica pentru viza la sosire în destinaţie); de asemenea, cetăţenii români pot  călători, pentru o perioadă de maxim 90 de zile într-un interval de 6 luni, fără viză, în baza paşaportului  diplomatic sau de serviciu dar cu respectarea condiţiilor de călătorie generale.  Copiii au nevoie de paşaport individual.

Condiţii generale de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Schengen şi  Spaţiului Economic European

Cetăţenii români pot călători în statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Schengen şi Spaţiului  Economic European, în următoarele condiţii:

  • la trecerea frontierei, prin punctele de trecere deschise traficului internaţional, se legitimează cu cartea  de identitate sau paşaportul valabile (vezi lista statelor care permit intrarea în ţară pe baza cărţii de  identitate);
  • nu se află în niciunul din cazurile de limitare a exercitării dreptului la liberă circulaţie în străinătate.

Ca cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, românii beneficiază de un control minim la trecerea  frontierei, ce constă într-o verificare rapidă şi imediată a documentelor de călătorie pentru stabilirea identităţii.

Controlul se efectuează pe culoarul (culoarele) special amenajat – pentru cetăţeni U.E. si S.E.E. – iar, la final,  Poliţia de Frontieră nu aplică, în documentul de călătorie, ştampila de intrare / ieşire în/din ţară.

Într-o manieră aleatorie ori în baza unor analize de risc, poliţiştii de frontieră pot efectua controale mai riguroase/suplimentare asupra persoanelor şi mijloacelor de transport/obiectelor acestora, respectându-se  întotdeauna prevederile legislaţiei în vigoare.

Dacă se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile de ieşire din ţară, şeful punctului de trecere a frontierei  dispune întreruperea călătoriei.

Membrii de familie ai cetăţenilor români, care nu sunt cetăţeni ai Uniunii Europene, pot ieşi de pe teritoriul  României în baza unui pasaport valabil şi a vizei de intrare, cu excepţia cazurilor în care obligativitatea vizei  este desfiinţată în condiţiile legii.

Membrul de familie care nu este cetăţean al Uniunii Europene, dar este în posesia unui document valabil,  care atestă rezidenţa pe teritoriul unui stat membru (în calitate de membru de familie al unui cetăţean U.E.),  este scutit de obligativitatea obţinerii unei vize.

În cazul cetăţenilor români minori, ieşirea din ţară se face cu respectarea prevederilor Legii 248/2008. Poliţia de Frontieră Română recomandă respectarea termenului de şedere în statele de destinaţie, precum şi  documentarea prealabilă, la reprezentanţele diplomatice ale acestor ţări din Romania, cu privire la condiţiile  particulare de intrare şi şedere în fiecare dintre aceste state.

Lista statelor membre ale Uniunii Europene, Spatiului Schengen şi Spaţiului Economic European

  • Cele 27 state membre ale Uniunii Europene sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Danemarca, Estonia, Franta, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Irlanda, Luxemburg, Letonia, Lituania, Malta, Olanda, Portugalia, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord, Romania, Spania, Suedia, Slovacia, Slovenia, Ungaria.
  • Cele 25 state membre ale Spatiului Schengen sunt: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.
  • Liechtenstein face parte din Spatiul Economic European.
  • Lista statelor care permit intrarea pe baza cărţii de identitate :Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.

Termenul legal de şedere

Cetăţenii români – ca cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene – se bucură de dreptul comunitar al  liberei circulaţii.

Conform Directivei 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind dreptul la libera circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora (art. 6, alin. 1), românii au “dreptul de şedere pe teritoriul altui stat membru pe o perioada de cel mult trei luni, fără nici o altă condiţie sau formalitate în afara cerinţei de a deţine o carte de identitate valabilă sau un paşaport valabil”.

Pentru o şedere mai mare de trei luni, persoanele trebuie să îşi reglementeze situaţia, în conformitate cu  legislaţia statului în care se află.

În ţările membre ale Spatiului Schengen, cetăţenii români au dreptul legal de şedere o perioada de 90 zile într-un interval de 6 luni, potrivit articolului 20, paragraful 1, din Convenţia de aplicare a Acodului  Schengen. Pot fi făcute mai multe călătorii în acest interval, dar totalul zilelor de şedere nu trebuie să  depăşească 90 zile, de la data primei intrări în Spaţiul Schengen. După consumarea celor 90 zile, cetăţeanul român are obligaţia de a părăsi Spaţiul Schengen, putând reintra, la finalul perioadei celor 6 luni, calculate de la data primei intrări.

Definiţii

  • persoanele care se bucură de dreptul comunitar al liberei circulaţii sunt cetăţenii Statelor Membre ale Uniunii  Europene şi ţărilor Spaţiului Economic European, precum şi membrii familiilor acestora, indiferent de naţionalitatea  acestora, care-i însoţesc sau li se alătură;
  • cetăţean al Uniunii Europene – orice persoană care are cetăţenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene;
  • stat membru – stat membru al Uniunii Europene;
  • membru de familie:
    • soţul sau soţia;
    • descendenţii în linie directă, indiferent de cetăţenie, care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau care se află în întreţinerea cetăţeanului Uniunii Europene, precum şi cei ai soţului/soţiei;
  • ascendenţii în linie directă, indiferent de cetăţenie, care se află în întreţinerea cetăţeanului Uniunii Europene, precum şi cei ai soţului / soţiei;
  • drept de rezidenţă – dreptul cetăţeanului Uniunii Europene de a rămâne şi de a locui pe teritoriul României, în condiţiile legii;
  • rezident – cetăţean al Uniunii Europene sau membrul de familie al acestuia care işi exercită dreptul la libera circulaţie şi rezidenţă pe teritoriul României, în condiţiile legii;
  • persoana aflată în întreţinere – orice alt membru de familie, indiferent de cetăţenie, care nu se încadrează în  definiţia prevăzută la pct. 4 şi care, în ţara de origine ori de provenienţă, se află în întreţinerea sau gospodăreşte  împreună cu cetăţeanul Uniunii Europene ori se află în situaţia în care, din motive medicale grave, este necesară asistenţa personală a acestuia;
  • partener – persoana care convieţuieşte cu cetăţeanul Uniunii Europene, dacă parteneriatul este înregistrat conform  legii din statul membru de origine ori de provenienţă sau, în cazul în care parteneriatul nu este înregistrat, relaţia de convieţuire poate fi dovedită.

Legislația cu privire la călătoria în alte state în afara spațiului Uniunii Europene

Condiţii generale de călătorie în statele pentru care nu este necesară viza de intrare Statele în care cetăţeanul român nu are nevoie de viză de intrare sunt: 

• Albania, Andorra, Antigua si Barbuda, Argentina, Bahamas, Barbados, Belize, Bosnia si Hertegovina, Brazilia, Brunei, Chile, Columbia, Coreea de Sud, Costa Rica, Croatia, Dominica, Republica Dominicana,Ecuador, El Salvador, Fiji, Filipine, Georgia, Guatemala, Honduras, Hong Kong, Israel, Japonia, Kiribati, Macao, Macedonia – FYROM, Malaezia, Maroc, Mauritius, Mexic, Micronezia, Moldova, Monaco, Muntenegru, Nicaragua, Noua Zeelanda, Paraguay, Peru, Saint Kitts & Nevis, Saint Vincent & Grenadine, San Marino, Santa Lucia, Serbia, Seychelles, Sfantul Scaun, Singapore, Tanzania, Trinidad Tobago, Tunisia, Turcia, Ucraina, Uruguay, Vanuatu, Venezuela, Zambia.

Pentru a călători în aceste state, la ieşirea din ţară, trebuie să deţineţi paşaportul valabil şi, de asemenea, să  îndepliniţi condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare (vezi lista statelor care permit intrarea în ţară pe baza cărţii de identitate).

În ţările pentru care nu este necesară viza de intrare, cetăţenii români au dreptul legal de şedere, în fiecare  stat în parte, o perioada de 30 – 90 de zile, într-un interval de 6 luni (vezi Regimul călătoriilor cetăţenilor români în străinatate).

Pot fi făcute mai multe călătorii în acest interval, dar totalul zilelor de şedere efectuate nu trebuie să depăşească 30 – 90 zile, de la data primei intrări în statul respectiv. Vă recomandăm, înainte de plecarea în străinătate, să contactaţi ambasada statului în care urmează să vă deplasaţi, precum şi ambasadele ţărilor de tranzit, pentru obţinerea de informaţii suplimentare privind condiţiile particulare de intrare şi şedere prevăzute de legislaţia naţională.

După consumarea perioadei legale de şedere, cetăţeanul român are obligaţia de a părăsi teritoriul statului respectiv, putând reintra, la finalul perioadei celor 6 luni, calculate de la data primei intrări. Condiţii de ieşire din ţară pentru cetăţenii români minori

În baza articolului 2 alin. 2 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, minorii români pot călători în străinătate numai însoţiţi, cu acordul părinţilor ori al reprezentanţilor legali. Prin reprezentant legal se inţelege persoana desemnată, potrivit legii, să exercite
drepturile şi să îndeplinească obligaţiile părinteşti faţă de minor.

Legislația cu privire la călătoria minorilor în afara granițelor țării

Poliţiştii de frontieră permit ieşirea din ţară a unui cetăţean român minor – numai dacă este însoţit de o persoana fizică majoră – în următoarele cazuri:

  • este titular al unui document de călătorie individual (paşaport sau carte de identitate) şi călătoreşte însoţit de ambii părinţi
  • este titular al unui document de călătorie individual (paşaport sau carte de identitate) şi călătoreşte împreună cu unul dintre părinţi, numai dacă părintele însoţitor prezintă o declaraţie a celuilalt părinte, din care rezultă acordul acestuia cu privire la efectuarea călătoriei, statul (statele) de destinaţie, precum şi cu privire la perioada acesteia ori face dovada decesului celuilalt părinte

Documente doveditoare ale decesului sunt:

  • certificat de deces valabil şi cu putere doveditoare pe teritoriul României, în condiţiile legii;
  • hotărâre judecătorească de declarare a morţii, rămasă definitivă, dacă nu a existat timpul necesar pentru eliberarea certificatului de deces;
  • comunicare oficială primită prin intermediul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare ale României în străinătate, dacă nu a existat timpul necesar pentru eliberarea unor certificate de stare civilă.

Nu este necesară declaraţia părintelui decăzut din drepturile părinteşti sau declarat dispărut, în condiţiile legii, dacă însoţitorul face dovada în acest sens, cu excepţia cazului în care ambii părinţi se află în această situaţie, când este obligatorie declaraţia reprezentantului legal al minorului:

  • este titular al unui document de călătorie individual (paşaport sau carte de identitate) şi călătoreşte împreună cu unul dintre părinţi, dacă părintele însoţitor face dovada faptului că minorul i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă;
  • este titular al unui document de călătorie individual (paşaport sau carte de identitate) şi călătoreşte însoţit de o altă persoană fizică majoră, numai dacă persoana însoţitoare prezintă o declaraţie a ambilor părinţi sau a părintelui căruia minorul i-a fost încredinţat (prin hotărâre judecătorească rămasă
  • definitivă şi irevocabilă), a părintelui supravieţuitor ori a reprezentantului său legal, care cuprinde:
    • acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective;
    • statul (statele de destinaţie);
    • perioada în care urmează să se desfăşoare călătoria;
    • datele de identitate ale însoţitorului respectiv;
    • extrasul de cazier judiciar al însoţitorului;
    • documente din care să rezulte calitatea de persoană desemnată din cadrul unei societăţi comerciale autorizate, în condiţiile legii, să desfăşoare activităţi de transport internaţional de persoane (poate avea calitatea de însoţitor şi o persoană anume desemnată din cadrul unei societăţi comerciale autorizate, în condiţiile legii, să desfăşoare activităţi de transport internaţional de persoane).

Declaraţia şi certificatul de cazier judiciar, precum şi oricare dintre documentele care au contribuit la aprecierea îndeplinirii condiţiilor exercitării dreptului la libera circulaţie se prezintă, în original şi în fotocopie, Poliţiei de Frontieră din punctul de trecere a frontierei prin care se efectuează ieşirea din ţară.  Însoţitorul, care călătoreşte în străinătate împreună cu un minor, are următoarele obligaţii:

  • să acorde îngrijire şi supraveghere minorului pe toata durata deplasării;
  • să nu abandoneze minorul;
  • să nu încredinţeze minorul altei persoane decât părintelui, reprezentantului legal sau, după caz, persoanei prevăzute în declaraţie ori, în cazuri deosebite, autorităţilor străine competente în domeniul acordării de asistenţă şi protecţie pentru minori;
  • să respecte scopul, ruta şi durata deplasării menţionate în declaraţie, cu excepţia situaţiei când există acordul ulterior al acestora cu privire la schimbările intervenite;
  • în cazul dispariţiei minorului pe perioada deplasării în străinătate, să anunţe de îndată autorităţile competente de pe teritoriul statului unde s-a produs evenimentul, precum şi cea mai apropiată reprezentanţă diplomatică sau oficiu consular al Romaniei, solicitând eliberarea unei adeverinţe în acest sens;
  • să informeze de îndată ce este posibil cea mai apropiată reprezentanţă diplomatică sau oficiu consular al României, în cazul apariţiei unei situaţii obiective de natură să întrerupă călătoria, să schimbe ruta, să depăşească durata călătoriei indicate de parinţi sau de reprezentantul legal;
  • în cazul în care nu este posibilă încredinţarea minorului persoanei prevăzute în declaraţie, să anunţe imediat cea mai apropiată reprezentanţă diplomatică sau oficiu consular al României, în vederea reunificării familiale a minorului sau, după caz, să se reîntoarcă în România cu acesta.

Minorul care călătoreşte în străinătate însoţit de cel puţin unul dintre părinţi sau de reprezentantul său legal nu poate fi încredinţat de către acesta unei persoane de pe teritoriul altui stat, atunci când faţă de minor s-a dispus măsura educativă a libertăţii supravegheate, în condiţiile legii penale.

Poliţiştii de frontieră vor intrerupe călătoria minorului, chiar dacă sunt îndeplinite condiţiile menţionate anterior, în următoarele situaţii:

  • a) însoţitorul este cetăţean străin şi nu face dovada faptului că are dreptul să se reîntoarcă în România, deşi în declaraţia părinţilor sau, dupa caz, a reprezentantului legal, se menţionează că minorul se va reîntoarce împreuna cu acelaşi însoţitor;
  • b) însoţitorul a săvârşit anterior una dintre infracţiunile următoare, cu excepţia cazului în care a fost reabilitat pentru aceasta infracţiune:
    • 1. omor, omor calificat, omor deosebit de grav;
    • 2. infracţiuni privitoare la viaţa sexuală;
    • 3. cerşetorie;
    • 4. lipsire de libertate în mod ilegal;
    • 5. sclavie;
    • 6. prostituţie;
    • 7. proxenetism;
    • 8. infracţiuni privind traficul de droguri sau precursori;
    • 9. infracţiuni privind traficul de persoane şi infracţiuni în legătură cu traficul de persoane;
    • 10. trafic de migranţi;
    • 11. trafic de ţesuturi sau organe umane;
    • 12. infracţiuni de terorism.
  • c) însoţitorul este cetăţean străin şi părăseşte teritoriul României ca urmare a unei decizii de îndepărtare de pe teritoriul României, dispusă în condiţiile legii, cu excepţia cazului în care este părinte al minorului şi există acordul celuilalt părinte;
  • d) însoţitorului sau minorului i-a fost limitat, în condiţiile prezentei legi, exerciţiul dreptului la libera circulaţie în străinătate pentru statul de destinaţie ori pentru un stat care urmează să fie tranzitat, în perioada în care urmează să călătorească împreună;
  • e) însoţitorul nu este persoana căreia i-a fost încredinţată de către instanţa supravegherea minorului, atunci când faţă de acesta s-a dispus măsura educativă a libertăţii supravegheate, în condiţiile legii penale;
  • f) minorul refuză să iasă din ţară, dacă a împlinit vârsta de 14 ani. Poliţia de Frontiera Română permite ieşirea din România a minorilor, fără prezentarea declaraţiei, în următoarele situaţii:
    • a) în cazul în care însoţitorul argumentează necesitatea călătoriei în străinătate prin faptul că minorul urmează să beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul României şi fără de care viaţa sau sănătatea îi este pusă în mod grav în pericol, cu condiţia să prezinte documente doveditoare în  acest sens, emise sau avizate de autorităţile medicale române, din care să rezulte perioada şi statul sau  statele în care urmează să se acorde tratamentul medical respectiv, chiar dacă nu există acordul ambilor părinţi, al celuilalt părinte, al părintelui supravieţuitor sau al reprezentantului legal;
    • b) în cazul în care însoţitorul face dovada că minorul se deplasează pentru studii sau concursuri oficiale, prin prezentarea unor documente corespunzătoare, din care să rezulte perioada şi statul sau statele în care se  vor desfăşura aceste studii sau concursuri, chiar dacă exista acordul doar al unuia dintre părinţi.

În situaţia în care poliţiştii de frontiera constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea  248/2005 pentru ca minorul să iasă din România, vor întrerupe călătoria acestuia. Dacă minorul nu este însoţit de cel puţin unul dintre părinţi şi nu sunt îndeplinite condiţiile menţionate mai sus, se informează acestia, punându-le în vedere să îl preia de îndată ce este posibil.

În cazul în care nu este posibilă informarea părinţilor, poliţiştii de frontieră anunţă Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, care iniţiază procedura aplicabilă minorilor neînsoţiţi, potrivit legii.

Limitarea exercitării dreptului cetaţenilor români la libera circulaţie in străinătate

Cetăţenilor români le este garantat dreptul la liberă circulaţie, însă în situaţia nerespectării obligaţiilor legale acestora le poate fi limitată exercitarea acestui drept în condiţiile limitativ prevăzute de Legea 248 din 20 iulie 2005.

Limitarea exercitării dreptului cetaţenilor români la libera circulaţie în străinătate se poate face numai temporar, în cazurile şi în condiţiile prevăzute în lege şi constă în restrângerea sau, dupa caz, suspendarea exercitării acestui drept.

RESTRÂNGEREA exercitării dreptului la liberă circulaţie în străinatate reprezintă interdicţia temporară de a călători în anumite state, dispusă de autorităţile competente române, în condiţiile Legii 248 din 20 iulie 2005.

SUSPENDAREA exercitării dreptului la libera circulaţie în străinătate reprezintă interdicţia temporară de părăsire a teritoriului României, instituită de drept sau, după caz, de către autorităţile competente, în condiţiile Legii 248 din 20 iulie 2005.

Obligaţiile cetăţenilor români pe perioada şederii în străinătate

Pe perioada şederii lor în străinătate, cetăţenii români au următoarele obligaţii:
• să respecte legislaţia României şi să nu desfăşoare activităţi de natură să compromită imaginea României ori care să contravină obligaţiilor asumate de Romania prin documente internaţionale;
• să respecte legislaţia statului în care se află, precum şi scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra şi, după caz, de a ramâne pe teritoriul statului respectiv, în condiţiile stabilite prin legislaţia acestuia sau prin documentele internaţionale încheiate cu România;
• să depună toate diligenţele în vederea acordării de ajutor cetăţenilor români aflaţi în dificultate pe teritoriul statului pe care se află, informând cu privire la astfel de situaţii misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din statul respectiv;
• în cazul stabilirii reşedinţei sau a domiciliului în străinătate, să informeze cea mai apropiată misiune diplomatică sau oficiu consular al României;
• să informeze cea mai apropiată misiune diplomatică sau oficiu consular al României cu privire la orice schimbare intervenită în starea lor civilă.

Recomandări

Ce trebuie să aveţi în vedere la trecerea frontierei române:

  • verificaţi valabilitatea documentului de călătorie cu care intenţionaţi să tranzitaţi frontiera;
  • documentaţi-vă, în prealabil, la reprezentanţele diplomatice din România ale statelor în care intenţionaţi să călătoriţi, cu privire la condiţiile particulare de intrare şi şedere;
  • în cazul în care vă aflaţi la volanul unui mijloc de transport, care nu vă aparţine (proprietarul v-a împrumutat maşina şi nu vă însoţeste în excursie, maşina este in leasing, etc.), pe lângă documentele maşinii, trebuie să aveţi asupra dumneavoastră o procura legalizată din partea proprietarului / firmei de leasing, în care se exprimă acordul pentru efectuarea călătoriei în străinătate

Nota: În cazul efectuării unei călătorii in Turcia, conform informării primite din partea autorităţilor turce cu privire la noile prevederi ale regimului importurilor temporare, persoanele care conduc autoturisme şi nu sunt proprietarele acestora vor putea intra cu mijlocul de transport în această ţară, după prezentarea
următoarelor acte traduse in limba turcă:

  • pentru autoturismele personale – în afară împuternicirilor făcute între persoane fizice, autentificate la notariat, consulat sau ambasadă – documentele trebuie avizate de instituţiile oficiale ale statutului de provenienţă (vamă, primărie, poliţie sau tribunal);
  • pentru autoturismele aparţinând asociaţiilor de automobilism din ţările membre ale International Alliance şi Federaţiei Internaţionale de Automobilism, formelor de automobile sau altor persoane juridice vor fi prezentate împuterniciri care să conţină semnăturile şi acordul consiliului de administraţie sau al
  • proprietarului firmei respective;
  • pentru autoturismele închiriate, se va prezenta contractul de închiriere.
  • pentru bunurile deţinute (altele decât cele de uz personal), păstraţi documentele de provenienţă (achiziţionare) şi aveţi în vedere respectarea prevederilor legislaţiei vamale din România;
  • în cazul deţinerii de armament şi muniţii, aveţi în atenţie respectarea prevederilor Legii nr. 295/2004 actualizată;

NU UITAŢI: legislaţia româna pedepseşte deţinerea, traficul si consumul de droguri.

Ce trebuie să ştiţi înainte de efectuarea unei călătorii în străinătate:
• respectaţi termenul de şedere în statele de destinaţie şi documentaţi-vă, în prealabil, la reprezentanţele diplomatice ale acestor ţări din România, cu privire la condiţiile particulare de intrare şi şedere în fiecare dintre aceste state;
• în cazul pierderii, furtului sau deteriorării documentelor de călătorie trebuie să reclamaţi această situaţie, în cel mai scurt timp de la constatare, celui mai apropiat post de poliţie sau jandarmerie din acea ţară;

Autoritatea respectivă eliberează o dovadă din care rezultă că evenimentul reclamat a fost luat in evidenţă, document ce este necesar la reprezentanţa diplomatică a României din acel stat, pentru eliberarea unui paşaport consular valabil pentru întoarcerea în România, precum şi în ţara în vederea obţinerii altor documente.

  • în cazul expirării paşaportului, adresaţi-vă misiunii diplomatice a României din ţara în care vă aflaţi, care este abilitată să efectueze prelungirea documentului;
  • respectaţi legislaţia ţării în care vă aflaţi;
  • păstraţi toate documentele justificative ale cheltuielilor făcute;
  • aveţi grijă de propriile acte;
  • luaţi asupra dumneavoastră numai strictul necesar şi doar banii de care aveţi nevoie;
  • depuneţi banii şi valorile în seiful hotelului;
  • păstraţi biletele de avion intr-un loc sigur;
  • lăsaţi paşaportul în seiful hotelului şi reţineţi o fotocopie legalizată;
  • nu treceţi graniţa în maşina altcuiva, pentru că nu stiţi ce se află în ea;
  • nu vă implicaţi în probleme legate de consumul şi traficul de droguri (în unele tări există chiar pedeapsa cu moartea pentru astfel de fapte);
  • nu duceţi pachete peste graniţă pentru alte persoane, pentru că nu se ştie ce pot conţine;
  • ţineti la indemână:
    •  hârtii cu trasee rutiere, ghiduri turistice cuprinzând reţeaua hotelieră, obiective de vizitat, unităţi de
    • asistenţă medicală, servicii publice;
    •  medicamente de uz curent;
    •  actele necesare deplasării, iar, unde este cazul, fotocopii ale acestora;
  • aveţi în vedere:
    •  adresa şi telefoanele Ambasadei României din ţara unde călătoriţi;
    •  principalele prevederi ale legislaţiei ţării de destinaţie şi de tranzit;
    •  regulile aeroportuare şi vamale;
    •  orarul mijloacelor de transport;
    •  obiceiurile şi modelul cultural al ţării de destinaţie;
    •  expresii uzuale in limba ţării de destinaţie şi ţărilor de tranzit;
    •  limbajul gestual, care diferă de la un continent la altul şi, de multe ori, de la o ţară la alta;
    •  însemnele personalului autorităţii de stat şi ale mijloacelor tehnice din dotare;
    •  semnalele vizuale utilizate de forţele de ordine din ţara respectivă;
    •  modul de utilizare a diferitelor servicii publice;
    •  prognoza meteo pentru zona vizitată;
    •  interdicţiile privind introducerea unor anumite obiecte sau produse alimentare în ţările de tranzit, precum şi folosirea sau consumul acestora (de exemplu, în unele ţări există reguli stricte privind introducerea de ţigări şi alcool, precum şi comercializarea acestor produse);
    •  valabilitatea permisului de conducere pentru perioada şi ţara în care te deplasezi;
    •  regulile de circulaţie ale ţării respective.

ATENȚIE!

Aceste informații pot fi modificate fără ca agenția să fie anunțată în prealabil! Turiștilor le revine obligația de a verifica prin intermediul instituțiilor abilitate condițiile de călătorie în funcție de destinație (www.politiadefrontiera.ro, www.mae.ro, ambasadele/consulatele țărilor de destinație).